Crucea

(Inițial publicat in Revista Ecouri Creștine, Anul IX / nr.29, ianuarie-februarie, 2006)

Crucea este singura ofertă a lui Dumnezeu pentru întreaga lume. Biblia ne spune că Dumnezeu a vorbit în vechime părinților noștri în multe rânduri și în multe feluri, dar, la sfârșitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul… (Evrei 1:2). Care este mesajul Fiului? Este mesajul răscumpărării. Plata răscumpărării care este opera exclusivă a lui Dumnzeu a fost achitată pe deplin la cruce, la Golgota. Prin urmare, acum, oricine are acces la crucea Domnului Isus, așa după cum semnul atât de cunoscut al Crucii Roșii indică faptul că fiecare poate beneficia de ajutorul organizației internaționale care poartă acest simbol.

Crucea a fost așadar planul lui Dumnezeu (2 Corinteni 5:19). De aceea, Satan, care se poate preface chiar într-un înger de lumină, a fost mereu interesat să falsifice adevărata semnificație a Crucii lui Hristos. Nicăieri în Scriptură nu ni se spune să facem semnul crucii și nici să purtăm o cruciuliță de metal sau de lemn și totuși, așa fac cei mai mulți. Duhul Sfânt, care a insuflat Scripturile ne vrea cu gelozie pentru El. El ne îndeamnă să ne împotrivim Diavolului și să ne supunem lui Dumnezeu (Iacov 4:5-10). Domnul Isus se întreba retoric în Luca 18:8: Dar când va veni Fiul omului, va găsi El credință pe pământ? Vedeți, El nu este interesat de forme, nici de tradiții de obârșie omenească, întrucât formalismul nu-ți dă nimic, nici acum, nici în viitor. El este interesat să găsească credință la mine și la tine.

Domnul Isus spune: Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea, și să Mă urmeze (Matei 16:24). Dar la ce s-a referit Domnul Isus aici? Ce este crucea? Poate este suferință, durere, dispreț, lemn purtat câteva ore și apoi răstignire, cunună de spini… Însă e chiar mai mult decât toate acestea, este voia lui Dumnezeu. Domnul Isus a spus de mai multe ori, nu numai în grădina Ghețimani: nu voia Mea, ci a Ta (Evrei 10:7-10). El tot timpul S-a supus Tatălui (Ioan 3:4; 5:30; 8:29).

Scriptura ne spune și nouă să ne luăm crucea ( Matei 10:38). Fraza aceasta se repetă de multe ori tocmai să-i arate importanța. În Luca 9:23 sunt cinci pași pe care trebuie să-i facă un ucenic care dorește să-L urmeze pe Isus:

1. În primul rând, să îți dai seama că este vorba chiar despre tine. Domnul Isus îi invită pe toți, fără deosebire sau favoritism. Ești invitat să vii la El, de bună-voie, afară din tabără și să suferi ocara.
2. Apoi, să vii în mod voluntar după Isus și nu după o altă persoană sau la o anumită religie sau grupare religioasă.
3. Să te lepezi de tine (de voia ta), pentru că e imposibil să slujești la doi stăpâni în același timp. Suntem chemați să renunțăm la toate, inclusiv la viață (Luca 14: 26, 33), pentru că cine poate păstra viața mai bine ca El, dătătorul vieții?!
4. Să-ți iei crucea în fiecare zi, la fel ca Domnul Isus, care a făcut voia Tatălui tot timpul, nu numai în săptămâna patimilor.
5. Să-l urmezi. Dacă mai întâi spuneam că venirea la El este voluntară, acum este vorba despre o urmare care își asumă toate riscurile ce vor apărea. A-L urma pe Domnul Isus înseamnă să rămâi în voia Lui până la capăt. Suntem invitați să rămânem cu Domnul Isus în toate încercările, nu ocazional. De fapt, fără El este imposibil să trecem prin greutățile vieții (Luca 22:28, 1 Petru 2:21). Să ne întărim în Harul lui Isus Hristos și ca un soldat pe front, să fim luptători până la capăt, chiar cu prețul vieții (2 Timotei 2:1-4). Și El este cu noi până la sfârșit.

Dacă până acum am văzut ce trebuie să facem noi atunci când ne luăm crucea, acum, haideți să ne oprim asupra câtorva lucruri pe care le-a făcut Dumnezeu prin Crucea Domnului Isus. Toate acestea sunt pentru noi niște mari bogății și reflectă harul și dragostea Lui:

1. Biruință asupra răului: Diavolul a fost biruit (Ioan 12:31), domniile, stăpânirile au fost înfrânte și făcute de rușine (Coloseni 2:15, Efeseni 6:12).
2. Prin sângele crucii avem împăcarea cu Dumnezeu și unii cu alții (Efeseni 2:13-22). Dacă ni se întâmplă să avem dificultăți în probleme de relații, în care este nevoie de iertare și acceptare, atunci trebuie să revenim la însemnătatea Crucii, pentru că ea ne învață iertarea deplină, renunțarea, acordarea harului. Dacă noi nu primim aceste lucruri prin Cruce, nu le putem oferi mai departe, la rândul nostru.
3. Avem izbăvire de păcat, în prezent și speranță pentru viitor (Romani 6:6-8). Astfel, am trecut din moarte la viață și nu va trebui să mai mergem la judecată. Judecata a avut loc la Cruce, vina a fost plătită.
4. Și nu în ultimul rând, avem o sursă de bucurie, laudă și putere în slujire (Galateni 6:14; 1 Corinteni 1:17, 18). Acest dar ne este oferit, în mod paradoxal, tot prin Cruce și ne amintește în slujirea celor din jur adevărul că: atunci când sunt slab, de fapt, sunt tare. Cineva care nu a trecut pe la Cruce nu poate înțelege bucuria care vine din purtarea crucii.

…propovăduirea Crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzării: dar pentru noi, care suntem pe calea mântuirii este puterea lui Dumnezeu. (1Corinteni 1:18)